Comunicat 21 octombrie

Precizări suplimentare necesare.

Cu părere de rău, observăm o neînțelegere a demersurilor Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea de protejare în fața unor tentative de inducere în eroare a credincioșilor prin prezentarea unor proiecte independente, disidente, ca aparținându-i. Deși precizările oficiale pot fi privite ca nepotrivite, considerăm mult mai nepotrivită inducerea în eroare a credincioșilor de către persoane și grupuri care nu au legătură cu Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea.

Ne dorim din toată inima păstrarea unității și a credincioșilor în sânul Bisericii. În același timp, am observat afirmații surprinzătoare și dureroase care prezintă apartenența la Biserica Adventistă ca fiind înjositoare, umilitoare, chinuitoare. De asemenea, pentru anumite persoane, ordinea în Biserică reprezintă un „genunchi pe grumaz”, abuz și sclavagism. Din aceste motive, spre clarificare, am precizat că respectăm dreptul fiecărei persoane de a-și alege sau schimba, în mod liber, confesiunea sau religia, potrivit cu propria înțelegere și dorință. După cum se poate observa, această precizare este doar o reacție la afirmațiile de mai sus, însă niciodată nu a reprezentat și nici nu va reprezenta o dorință.

În acest context, reamintim, încă o dată, faptul că Biserica Adventistă are o misiune evanghelică, ce urmărește recuperarea pentru Dumnezeu a oamenilor și că suntem chemați să îi sprijinim pe cei căzuți, să ne rugăm pentru ei și familiile lor, să manifestăm dragoste față de ei, să-i ajutăm să-și recapete echilibrul și să regăsească drumul înapoi spre Dumnezeu.

În ceea ce privește mesajele cu privire la „oprirea zecimilor”, încurajate pe diverse grupuri și pagini de foști membri ai Bisericii Adventiste, de persoane fără legătură cu Biserica Adventistă, dar și de credincioși ai Bisericii Adventiste din România sau străinătate, reamintim următoarele aspecte, cunoscute credincioșilor adventiști:
• Înapoierea sau reținerea zecimii este o decizie individuală și este o problemă a credinciosului cu Dumnezeu. Dumnezeu a făcut ca vestirea Evangheliei să depindă de munca și darurile poporului Său, însă nu ca metodă de șantaj, ci ca mod de exprimare a recunoștinței față de Dumnezeu. Suntem ferm convinși că zecimea nu este a noastră și că nici Dumnezeu nu se bazează pe ea.

• Punctul fundamental de credință „Administrarea creștină a vieţii”, asumat prin botez și prin intrarea în Biserica Adventistă de orice credincios adventist precizează: „Noi suntem administratorii lui Dumnezeu, care am primit de la El timp, oportunități, capacități și bunuri materiale, binecuvântările pământului și resursele lui. Suntem responsabili în fața Lui pentru buna lor folosire. Noi Îl recunoaștem pe Dumnezeu ca proprietar prin slujirea cu devotament adusă Lui și semenilor noștri, prin dăruirea zecimii și prin oferirea de daruri pentru vestirea Evangheliei și pentru susținerea și dezvoltarea bisericii Sale. Administrarea acestor resurse este un privilegiu dat nouă de Dumnezeu, pentru creșterea în dragoste și pentru biruința asupra egoismului și lăcomiei. Administratorii se bucură de binecuvântările ce vin asupra altora, ca rezultat al credincioșiei lor.”

• În conformitate cu dorința lui Dumnezeu, și nu în urma votului oamenilor, planul biblic pentru susținerea lucrării lui Dumnezeu are la bază zecimile și darurile poporului Său. Domnul spune: „Aduceți însă la casa vistieriei toate zeciuielile, ca să fie hrană în Casa Mea” (Maleahi 3:10). Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a urmat acest plan încă din primele sale zile.

• Zecimea este considerată ca fiind pusă deoparte doar pentru lucrarea pastorală, pentru predarea învățăturilor biblice și pentru sprijinirea administrației conferinței în preocupările ei pentru biserici și în acțiunile misionare. Deși nepotrivită pentru anumite persoane, aceasta este viziunea biblică.

• Membrilor nu li se poate retrage calitatea de membru din motive financiare. Deși membrii ar trebui să susțină lucrarea Bisericii în măsura posibilităților, nu trebuie niciodată să li se retragă calitatea de membru numai din cauză că nu pot sau nu sunt dispuși să susțină financiar Biserica.

• „Zecimile și darurile aduse lui Dumnezeu sunt o recunoaștere a dreptului Său prin creație asupra noastră și, totodată, o recunoaștere a dreptului Său prin răscumpărare. Întrucât toată puterea noastră vine de la Hristos, aceste daruri trebuie să curgă de la noi spre Dumnezeu. Ele trebuie să păstreze permanent înaintea noastră faptul că ne-a fost dat dreptul de răscumpărare, cel mai mare dintre toate drepturile și singurul care le cuprinde pe toate” (Mărturii, vol. 6, pag. 479).
Dincolo de această problemă de natură administrativă, regretăm manifestarea în dreptul unor credincioși a unor comportamente și poziții incompatibile cu învățăturile Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Considerăm că acestea aduc dezonoare cauzei lui Dumnezeu și le respingem ca metode adecvate de reformare a Bisericii. Suntem convinși că numeroși credincioși pot percepe ca greșite anumite decizii, probabil din lipsa informațiilor obiective sau fiind sub influența emoțiilor sau a unor persoane cu intenții extrem de diferite de binele Bisericii Adventiste.

Fiind deschiși la îmbunătățirea activității pastorale și administrative, încurajăm credincioșii să ne trimită propuneri, sugestii și sesizări pentru a le putea analiza și implementa. De altfel, în curând, vom lansa și câteva proiecte și instrumente în acest sens.

Dumnezeu să ne ofere pacea și harul Său!