La 8 ani fără căldura unui cămin

Codruța Bodor nu a simțit niciodată căldura unui cămin. Părăsită de mamă, nedorită de bunică, își ia viața în mâini la o vârstă foarte fragedă.
La numai 8 ani pleacă din casa bunicii, unde primea cuvinte greu de îndurat pentru un biet copil. Trăiește din mila oamenilor, adăpostindu-se pe unde poate, dar continuând școala.

După împlinirea majoratului devine mama unui băiețel – Codruț.
Părăsită din nou, de data aceasta de bărbatul care trebuia să-i fie alături în noua experiență de părinte, fără un adăpost stabil, fără un venit stabil, alege să-și crească singură copilul pentru a-i oferi ceea ce avea – dragostea sa!Mai târziu, se stabilește în casa unui tânăr crescut într-un centru de plasament. Acesta se reintegrase de curând în familia mamei sale, mamă care l-a abandonat în fragedă copilărie.

Aici se nasc două fetițe și, pentru o scurtă perioadă de timp, Codruța simte bucuria unei familii. Dar conflictele, tot mai dese, cu soacra o împinge să-și ia copiii și să plece. Din nou fără adăpost, din nou la mila oamenilor, își ridică glasul în rugăciune! Numai Bunul Dumnezeu o putea ajuta!

Într-o duminică a anului 2015, întorcându-se de la biserică, în casa unei prietene, vede o emisiune despre Agenția Adventistă pentru Dezvoltare, Refacere și Ajutor. Își notează numărul de telefon prezentat, cu speranța că acesta este răspunsul! I se face legătura cu managerul de proiecte ADRA din zona Brașov. În scurt timp se găsește o casă în care se adăpostește trei luni. După care, prin mijlocirea reprezentantului asociației, firma Maurer Imobiliare îi oferă o garsonieră în orașul Brașov. Aici viața începe să capete culoare.

Între timp, de dragul copiilor, se căsătorește cu tatăl fetelor. Deși acesta arată interes pentru copii, relația oscilează, este impregnată de nesiguranță și frustrare.
Dar încă mai sunt vești bune –  prin bunăvoința unui sponsor care a donat către ADRA locuința mătușii sale, această mamă a primit de curând, prin donație, o casă, căminul de care n-a avut parte!

Dar casa a avut nevoie de renovare. Codruța și soțul ei au muncit mult la amenajarea celor două camere și a bucătăriei. ADRA i-a susținut continuu, atât moral, financiar cît și prin forță de muncă.

Astăzi, copila cea mică are 7 ani. Toți sunt frumoși și sănătoși. S-au adaptat noii locații, au legat prietenii, au început școala cu entuziasm!
Deși lucrările nu s-au terminat, Codruța declară recunoscătoare: ”Sunt bucuroasă că avem o casă a noastră, nu mai trebuie să ne mutăm! Nici nu-mi vine să cred că nu mai am stresul că iar trebuie să mă mut și nu știu unde… Copiii s-au obișnuit aici, și-au făcut prieteni, se bucură de curte, le place la școală.

Avem parte de un nou început și vreau să fie totul bine, să ne găsim de muncă, să le fie bine copiilor. N-am cuvinte să vă mulțumesc și lui Dumnezeu că a fost bun cu noi și ne-a purtat de grijă!”

După o lungă peregrinare, familia Bodor poate spune că ÎN SFÂRȘIT a ajuns ACASĂ!